Principii

Home » Principii

1. Metoda Montessori

Maria Montessori a fost, în multe feluri, înaintea vremurilor sale. Ea a avut o viziune holistică asupra dezvoltării umane, în principal asupra copilului de la 0 la 6 ani.

Atunci când explica modul în care funcționează mintea acestuia, a folosit concepte precum  „mintea absorbantă”, „perioadele senzitive” și „tendințele umane” naturale. Mai abstract, cei care s-au adâncit și mai mult în studiul pedagogiei Montessori, au întâlnit termeni precum Horme, Nebuloase, Embrionul spiritual, Profesorul Interior.

Noi credem că, pentru a le pătrunde sensul pe deplin, este nevoie să înțelegem că Maria Montessori a transmis, prin toată munca ei, un profund mesaj spiritual. ”Așa după cum trebuie să-l chemăm pe copil pe nume înainte să poată răspunde, la fel este necesar să chemăm viguros sufletul, pentru a-l trezi”.

Toate aceste concepte reprezintă stâlpii pe care se bazează întreaga pedagogie Montessori. Nu le putem aborda separat, ci doar împreună, pentru că ne oferă un model perfect al dezvoltării umane, începând chiar din momentul concepției: dezvoltare-rafinare-creștere. Acest ciclu se reia apoi, până la maturitate. Ca adulți, fiecare dintre noi îl putem continua apoi, pe tot parcursul vieții noastre.

2. Educație pentru viață

Privim copilul la naștere: este o ființă conștientă și simțitoare, care tocmai a trecut într-o lume nouă, începându-și perioada simbiotică, o metaforă frumoasă care ilustrează ”Viața trăită împreună”. El este acum creatorul neconștient, înzestrat cu capacități extraordinare, iar noi îl conducem către următoarea etapă, cea în care devine muncitorul conștient. El va dori acum să stăpânească mediul și va fi mereu ocupat să facă ceva cu mâinile, știind că mâinile reprezintă inteligența umană. Apoi el va fi exploratorul intelectual, arătându-ne că deține o mare forță fizică și mentală. Treptat, va dori să înțeleagă ”cine sunt eu”, fiind explorator social, iar asta îl va deruta și atunci noi îl vom susține cu blândețea cu care l-am susținut în primii ani, când absorbea fără filtre toate detaliile vieții. Va ajunge explorator specialist. Cum va arăta acum?

Credem că se va simți în siguranță, stăpân pe sine, va fi motivat să obțină succes, integrându-se în societate, ghidat de valori esențiale, cooperând cu semenii, va fi creativ și, nu în ultimul rând, va căuta împlinirea spirituală.

Noi suntem doar ghizii. Credem că misiunea noastră este Educația pentru viață și susținem copilul, știind că drumul acestuia este prestabilit și Profesorul interior este cel care îl îndrumă pe calea sa.

3. Triunghiul Montessori: copil – adult – mediu

Mediul pregătit nu înseamnă doar mediul din comunități: mediul de acasă trebuie să îl oglindească pe cel al grădiniței. Cu cât se oglindesc mai bine și sunt în echilibru, cu atât copilul este mai încrezător, urmându-și cu grație calea, printre limite și libertăți care reflectă nevoile, principiile și aspirațiile societății din care face parte. 

Atunci când ne aflăm în conexiune cu cei care ne acceptă, ne respectă și ne încurajează suntem mult mai inspirați și acționăm mai inteligent.

Adulții din mediu nu înseamnă doar educatorii, ci și părinții, precum și cei mai importanți adulți din preajma copiilor. Acționând tot timpul împreună, fiind persoane de referință pentru copil și având o conexiune directă cu creierul acestora, vom observa apoi rezultatele: un copil care se mișcă independent în mediu, își alege cu ușurință o activitate, știe că poate avea grijă de propria persoană, știe să ceară ajutor atunci când are nevoie.

 

Ce aduce mediul pregătit?

Aduce ordine iar noi știm că ”ordinea externă determină ordinea internă”. 

În același timp, putem spune că ”discursul exterior creează discursul interior”. Cât vorbim și ce vorbim în preajma copilului, vor trezi în el același monolog interior. 

Aduce concentrare, asta însemnând reușită și o expresie de profundă mulțumire pe fața copilului. Va dori să repete experiența iar sentimentele pe care le va simți față de propria persoană vor fi de apreciere, încredere, stimă de sine, calm.

4. Importanța observării

În mediul Montessori, observarea este un instrument fundamental. Presupune să fii deschis și imparțial, să privești cât de mulți poți, cu mintea limpede, să permiți ca totul să intre și să iasă liber din ”obiectivul” tău.

Mai presupune ca tu să faci asta cu propriile emoții și judecăți, iar asta necesită efort, însă vei ajunge apoi într-un punct în care a privi și a asculta devine natural.

Apoi, când te retragi în liniște, tot ce ai văzut, auzit, simțit se așază și începe să acționeze intuiția și creativitatea. Vei ști cum să abordezi rapid, să redirecționezi energia, când să susții, să intervii sau să remediezi.

5. Libertate și limite

Când ne gândim la libertate, este nevoie să facem o distincție clară între libertate totală și libertate desăvârșită. În timp ce prima se referă la posibilitatea de a acționa conform voinței proprii, fără nici o restricție, oricând, oriunde și oricum, libertatea desăvârșită pune în balanță libertatea și disciplina  ființei umane. Iar aici este necesar să precizăm că, în metoda Montessori disciplina înseamnă ordine (fizică și mentală), nu e ceva impus: este prezentă în fiecare copil, iar noi, adulții, îl ghidăm să o cultive în formarea lui ca viitor adult.

Mediul Montessori oferă copilului libertate desăvârșită: 

  • libertate de a alege: ce, când  și cu ce dorește să lucreze, dar și libertate de a nu lucra: să observe, să se odihnească, sau să se relaxeze. Limita alegerii materialelor de lucru înseamnă o cunoaștere prealabilă a lor, din prezentări făcute fie de educator fie de copii sau din observările pe care copilul le face în mediu
  • libertate de a repeta lucrul cu materialul care îl interesează, de câte ori dorește, în ziua respectivă sau într-o altă zi. Aici intervine observarea adultului din mediu, în cazul în care copilul reia acel material de 5 ori pe zi, de exemplu (este nevoie să observăm care este nevoie lui în acel moment și să-l redirecționăm spre activitatea care răspunde nevoii lui și îi va aduce concentrare profundă). Limita acestei libertăți – materialul ales de copil trebuie să respecte ciclul de lucru complet: să aibă un început și o finalitate (unde materialul este completat și întors la raft, pentru a fi folosit de un alt copil)
  • libertatea de mișcare – în mediul pregătit, copilul poate lucra fie la masă, fie pe covorașele de lucru, și are posibilitatea de a se mișca, inclusiv în cadrul lucrului individual. Limita libertății de mișcare: mișcările copilului să fie făcute în siguranță (în grupă se merge, nu se aleargă) și să nu deranjeze lucrul celor din jurul lui
  • libertatea de a comunica – copii pot vorbi cu colegii de grupă, cu adulții, pot împărtăși ceea ce simt și ce nevoi au. Astfel mediul pregătit le oferă posibilități variate de a-și exersa interacțiunea socială atât în grupă, cât și cu adulții pe care îi întâlnesc (asistent medical, management, personalul de la curățenie, alți părinți). Există și momente în care se desfășoară activități în care nu se vorbește: fie jocul liniștii fie în momentele în care copilul ascultă lectura unei cărți sau anumite instrucțiuni.
  • Libertate individuală – copilul în creștere își dezvoltă personalitatea și este capabil să lucreze  individual de ceilalți, ajungând să devină conștient de el însuși, ca ființă autonomă și independentă. Limita acestei libertăți este interesul colectiv – coeziunea de grup se realizează în timp, cu trasarea limitelor și regulilor clare pentru copii și ghidarea lor de către adulți
  • Libertatea de concentrare, care este aspectul vizibil al dezvoltării interioare a copilului, acordă copilului libertate de a explora în ritmul propriu. Și cum concentrarea duce la normalizare (concept întâlnit în metoda Montessori, în cadrul căruia copilul a atins independența, auto-disciplina și pacea interioară), rolul adultului din mediu este să protejeze această concentrare, pentru a nu fi întreruptă de diverși factori perturbatori.

Așadar, respectând libertățile copilului din mediu, dar trasând și limite clar și bine structurate, copilul își va dezvolta autocontrolul, independența și încrederea în sine.

6. Cine suntem noi? Ce ne propunem?

VIZIUNE

Metoda Montessori reprezintă mai mult decât o pedagogie – este un mod de viață pe care îl îmbrățișăm, prin care contribuim la formarea copilului, ca individ unic, ghidându-l încă din prima zi de viață, spre independență, stimă de sine, imaginație, curiozitate, tenacitate. 

Ne propunem să construim un mediu în care adulții își cultivă neîncetat calitatea de observator și de model al copiilor. O comunitate care lucrează împreună, într-un parteneriat, respectând principiile Montessori, având în centru copilul și participând activ la ceea ce înseamnă Educație pentru viață.

MISIUNE

„Nu putem să apreciem ființa umană raportându-ne doar la maturitate, ci trebuie să o luăm în considerare încă din perioada ei de formare. Dacă ne dorim să înțelegem adultul din fața noastră, trebuie mai întâi să înțelegem copilul. A separa diferitele perioade ale vieții este absolut absurd. Adultul este rezultatul copilului. Fiecare adult reprezintă împlinirea unui copil care a crescut.” (Maria Montessori, De la copilărie la adolescență)

Fiecare dintre noi este unic, are propria personalitate: copilul, părinții, adulții din mediu. Este important să punem în valoare fiecare ființă umană, să o tratăm cu respect, generozitate, empatie, așa cum facem cu copii. Toți suntem parteneri într-o călătorie spre înțelegerea fiecărei ființei umane diferită de propria persoană. Ne dorim să investim în crearea de conexiuni umane autentice, de lungă durată, în comunicare transparentă, modelarea comportamentelor umane, într-un parteneriat cu familia și comunitatea, al cărui scop este ghidarea copilului pentru a-și descoperi propriul drum.

Să nu ridicăm ziduri între noi, ci să construim punți de comunicare și relaționare, în procesul de devenire a copilului ca viitor adult. ne dorim să construim o comunitate în care metoda Montessori să fie cât mai cunoscută.

7. Principiile și valorile care ne ghidează

  • Respect și iubire
  • Încredere 
  • Comunicare transparentă
  • Dialog și cooperare
  • Conectare
  • Empatie 
  • Responsabilitate

8. Ce facem în grupă – rolul adultului

Adultul Montessori este mai degrabă un ghid care stabilește, menține și are grijă ca mediul pregătit pentru copil să țină cont de particularitățile de dezvoltare, și nevoile lui individuale. Fiecare ghid Montessori trece printr-un proces riguros de pregătire, la finalul căruia ajunge la o schimbare intelectuală, spirituală și chiar fizică. Este important să ținem cont de faptul că, în planurile de dezvoltare 0-3 și 3-6 ani, copilul are o minte absorbantă, așadar va absorbi fiecare cuvânt, mișcare, atitudine a adultului – așadar să fim conștienți de propriile acțiuni și vorbe, de ce transmitem copilului și ce abilități va construi el în timp. Adultul Montessori este, înainte de toate, un bun observator și un cunoscător al nevoilor copilului – recunoaște și știe să facă diferența între un copil care are un moment de relaxare și un copil care nu știe ce să facă și are nevoie să fie ghidat. 

Ceilalți adulți din mediu (dar și de acasă – părinți, bunici, îngrijitori) susțin și se implică activ și sunt alături de copil în procesul lui de dezvoltare, într-o abordare respectoasă și empatică, ca o echipă dinamică, ce reușește să dezvăluie potențialul creator al copilului.